III. Alegatorii

Celebrele sondaje de opinie care au devenit nu doar instrumente de cercetare, ci chiar unele de manipulare, au totusi un loc important in crearea unei campanii.

Desi utilizate de cele mai multe ori pentru a masura sansele de reusita ale unui candidat sau ale unui partid, sunt intrebarile mai putin concentrate pe aria competitiva cele care ne intereseaza si care consideram ca pot ajuta o campanie electorala.

Sondajele care ne intereseaza cel mai mult sunt cele care releva preferintele oamenilor, sperantele si asteptarile acestora de la candidati.

Cu toate acestea, sondajul nu trebuie sa iti spuna ce sa faca sau in ce sa creada. Sondajul este un instrument de navigatie care te ajuta sa intelegi cum poti comunica intr-un mod cat mai eficient ceva in care crezi deja.

 

IMPORTANT: Este un capitol usor tehnic si prescurtat care, de obicei, cade in sarcina unor specialisti. Aceasta sectiune poate fi simplificata substantial folosind date din surse secundare si o metodologie de cercetare simplificata. O versiune mai simpla ar urma, de asemenea, aceeasi structura, dar va colecta date folosind metode mai putin costisitoare.

 

In afara de a avea o idee de ansamblu despre alegatori, scopul acestei analize este de a detecta puncte comune intre candidat si alegatori, care nu sunt usor deductibile din observatie si pentru a verifica prezumtii formulate in etapele anterioare.

Surse:

  • Primare – Sondaj, Interviu individual/grup tinta, Discutii cu sustinatorii
  • Secundare – Studii anterioare realizate de catre organizatie/partid, Studii stiintifice, Studii publicate online, Articole media

 

Sondaje si interviuri individuale/grup tinta

Aceste tipuri de cercetare se fac, de obicei, cu ajutorul unui institut de cercetare sau o firma specializata pentru a avea un nivel ridicat de precizie. Alternativ, acestea pot fi realizate sub supervizarea unui specialist, utilizand voluntari sau alti membrii ai organizatiei.

Metodologie:

  • Sondajul se realizeaza cu ajutorul chestionarelor. Acestea urmeaza sa fie dezvoltate astfel incat sa cuprinda urmatoarele subcapitole (i,ii, iii, iv, v, vi) ca linii directoare.
  • Sondajul se va face fie pentru a colecta date sau fie pentru a testa date care sunt deja disponibile.

 

  • Interviurile individuale / grup tinta vor fi efectuate pentru a obtine o intelegere mai profunda a rezultatelor sondajului. Acestea se vor realiza in functie de datele anterioare si de segmentele demografice specifice.
  • Interviurile individuale / grup tinta pot fi utilizate si ca metoda de cercetare de sine statatoare, ceea ce inseamna ca un sondaj nu este in intregime necesar. Dezavantajul este ca nu poate crea un rezultat reprezentativ daca esantionul este prea mic.

Urmatoarele  subcapitole sunt cateva dintre liniile directoare ale datelor ce trebuie colectate:

 

i. DISTRIBUTIE – PARTID/CANDIDAT

  • De stabilit nivelul probabil al prezentei la vot
  • De stabilit distributia electoratului pentru fiecare partid
  • De stabilit preferinta electoratului pentru candidati
  • De stabilit nivelul de notorietate al candidatilor.

Toate acestea pot fi realizate cu ajutorul unui sondaj simplu.

 

ii. DISTRIBUTIE DEMOGRAFICA

  • De stabilit varsta, religie, sex, marimea familiei, etnie, venit, educatie
  • Aceste date vor fi folosite pentru segmentarea alegatorilor
  • De utilizat ca si sursa secundara datele din recensamantul din 2011 in lipsa posibilitatii derularii unui sondaj reprezentativ

Aceste date sunt importante pentru toate tipurile de cercetare deoarece permit segmentarea si formularea de ipoteze generale pentru fiecare segment.

 

iii. PROBLEME/ASPECTE DE INTERES PUBLIC

Sondaje:

  • De stabilit principalele 3 probleme cu care se confrunta si care alegatorii vor sa fie solutionate de catre cel care va fi ales in functie

Interviuri individuale/grup tinta:

  • De stabilit punctul lor de vedere cu privire la sursa celor 3 probleme identificate
  • De stabilit punctul lor de vedere asupra evolutiei acestor probleme in timp (unde isi au originea, cum vor fi ele tratate, daca vor fi rezolvate si cum)
  • De stabilit punctul lor de vedere asupra cum considera ca aceste probleme ar putea fi solutionate (cum ar trebui rezolvate)

Doar primul punct poate fi realizat printr-un sondaj. Restul vor trebui explorate in timpul interviurilor.

 

iv. VALORI & ASPIRATII – Interviuri individuale/grup tinta/discutii cu sustinatorii

Interviuri individuale/grup tinta/discutii cu sustinatorii:

  • De determinat din interviuri care sunt valorile, viziunea si aspiratiile alegatorilor
  • De determinat care este viziunea alegatorilor asupra localitatii/judetului/tarii si care este directia pe care ar trebui sa o urmeze (in ceea ce ii priveste)
  • De determinat ce este important si prioritar in viata alegatorilor, care sunt valorile si principiile pe care le apreciaza in mod general si care sunt principalele aspecte pe care le apreciaza la candidati (in general, nu unul anume)

Sondaje:

  • De testat constatarile interviurilor si de determinat care sunt aspectele cele mai importante in functie de segmentele de alegatori.

 

v. MOTIVATIE VOT

De stabilit ce influenteaza votul alegatorilor, distinct de aspectele de pozitionare/program politic cu care acestia sunt sau nu de acord.

Discutii cu sustinatorii:

  • O discutie pentru a intelege ce ii motiveaza pe sustinatori sa il sprijine pe candidat/partid.
  • Discutiile vor fi purtate cu sustinatorii actuali ai candidatului pentru a afla ce ii motiveaza sa il sprijine pe candidat, ce apreciaza la candidat, care sunt trasaturile pe care considera ca le au in comun sau ii aseamana cu omul de rand.

Interviuri individuale/grup tinta – segmente specifice de alegatori:

  • Ce ii motiveaza sa sprijine un candidat sau altul si care sunt calitatile pe care le-ar aprecia cel mai mult in comportamentul si abordarea activitatii functiei pentru care candideaza (incredere – se va tine de promisiuni, eficienta – va creste economia orasului/judetului, chibzuinta – va cheltuii cumpatat bugetul pe care il va avea la dispozitie sau alte calitati personale).

 

De mentionat este ca exista multe aspectele de pozitionare/program politic cu care oamenii sunt sau nu de acord, care nu au nici o influenta asupra felului in care voteaza. Doar anumite aspecte influenteaza decizia de vot. De multe ori aceste aspecte sunt mai complexe si pot veni sub forma de asociere.

 

Ex. O promisiune politica vine insotita de perceptia electoratului asupra capacitatii candidatului de a o indeplini. Un proiect propus poate fi strans legat de nivelul de incredere la care este perceput candidatul.

 

Procesul deciziei de vot poate fi analizat din perspectiva regresiei matematice.

 

vi. SURSE SI OBICEIURI DE INFORMARE

  • De determinat care sunt sursele de informare (media) ale alegatorilor precum si obiceiurile acestora de consum (frecventa, timp alocat etc.)
  • In baza sursei, frecventei si timpului alocat – de determinat care sunt principalele 3 canale de informatii cele mai adecvate pentru fiecare segment demografic

 

vii. CREAREA PROFILELOR ELECTORALE

  • In baza cercetarilor asupra candidatului si alegatorilor – de identificat puncte comune intre cele doua
  • De stabilit care sunt segmentele de alegatori cu cel mai mare numar de puncte comune cu candidatul identificate si determinarea celor mai importante aspecte ce trebuie tratate in relatia cu fiecare segment de alegatori vizat
  • Diferitele segmente demografice vor fi clasificate in baza aspectelor mentionate anterior si impreuna cu date despre marimea fiecarui segment caracterizat se va realiza o schema a electoratul asupra caruia se va concentra campania electorala
  • Aceste rezultate vor ajuta la prioritizarea diferitelor segmente demografice si vor asista la conceperea continutului mesajelor pentru fiecare segment in parte
  • Se va lua de asemenea in considerare canalele prin care mesajele vor fi transmise fiecarui segment in parte. Acest aspect va fi determinant in dezvoltarea materialelor prin care vor fi transmise mesajele, cu caracteristici specifice pentru a optimiza transmisiei prin canalul respectiv

 

Tabel de actiune bazat pe clasificarea segmentelor de alegatori*

 Prezenta la vot probabilaPrezenta la vor potentialaNon-Votant
Sustinator Probabil A

Consolidarea bazei de suport

D

Concentrare asupra motivarii prezentei la vot

G

Posibil motivare prezenta la vot (ultima optiune)

Sustinator Potential B

Focalizare principala asupra mesajelor de persuasiune

E

Accent secundar asupra mesajelor de persuasiune

H

Nici o actiune

Non-Sustinator C

Comunicare generala (prioritate scazuta)

F

Nici o actiune

I

Nici o actiune

 

*Tabelul sugereaza concentrarea asupra segmentelor prioritare in functie de probabilitatea prezentei la vot si a gradului de apropiere fata de candidat/partid. Acesta reglementeaza strict actiunile specifice, concentrate, neincluzand actiunile generale zonale de vizibilitate si informare.

 

Asa cum am spus si la inceput, acest capitol poate parea usor tehnic si complex. Parcurgerea sa poate fi totusi o sursa de inspiratie importanta pentru echipa de campanie. Acest proces cursiv de asociere a caracteristicilor alegatorilor cu cele ale candidatului poate dirija eforturile campaniei catre oamenii potriviti si sansele cele mai mari de a vota pentru candidat / partid.

Pana acum avem informatii despre campanie, contracandidati, candidat si alegatori. Toate aceste informatii ar trebui sa ne poata crea o imagine de ansamblu asupra circumstantelor cu care se confrunta campania si ofera posibilitatea stabilirii realiste a obiectivului campaniei, asa cum este si intitulat capitolul urmator: Obiectivul Campaniei.